Viata, un tablou unic

Viata, un tablou unic

Viata este ca o paleta a unui pictor, cu culori diferite, dar toate frumoase. Este ca un tablou, unic pentru fiecare om in parte, pe care il pictam dealungul vietii cu culori diferite de pe paleta multicolora. Uneori este un tablou mare, complex, alteori neterminat. Culorile uneori se termina mai repede decat ne astemptam.

Cand ne nastem nu stim nimic despre lumea aceasta, despre ce se intampla in jurul nostru. Suntem dependenti de cei din jur pentru a reusi sa supravietuim. Iar cu ajutorul celor din jur, treptat reusim sa vorbim, sa mergem, sa gandim. Crestem, ne dezvoltam, haosul din jur incepem sa intelegem mai bine, nu ni se mai para lumea atat de mare. Treptat se micsoreaza. Cunoastem lucruri, persoane si locuri noi.

 Exact asa este si cu un tablou. La inceput e foaie alba, apoi pictorul treptat incepe sa adauge cate umpic din culori. Sa creeze o idee pe care urmeaza sa o dezvolte. Creeaza o baza a tabloului. 
 Pe parcursul vietii fiecare face greseli; lafel pictorul. Iar apoi incearca sa-si indrepte greseala. Uneori reuseste fara nici o problema, alteori ramane o pata. Un semn pentru totdeauna. 
 Tabloul vietii devine tot mai frumos, pictat cu culori calde, placute, frumoase, dar si cu cele reci, intunecate. Poate de aceea e asa frumos. 
 Dar nu avem decat o foaie, doar niste culori, nu putem adauga altele. Tabloul se apropie de sfarsit. Toate culorile, toate ideile, toata hartia pictorul si-a onsumat-o. Acum urmeaza doar sa astepte aprecierile sau criticile celor din jur.
 Insa si viata se apropie de sfarsit, incet ne stingem, iar dupa noi raman doar faptele noastre din trecut, lafel ca si dupa pictor, dupa care ramane opera de arta.