Linişte.
Cîteva voci auzite.
Sute de gînduri prin şoapte spuse.
Ai ceva de spus,
nimeni nu te aude,
vocea ţi-e inutila.
Urechile surde
aud doar o singură voce
dictată parcă de propriul ego.
Ai ceva de spus,
nimeni nu te aude,
pana glasului tău
iţi dictează,
face vorbele tale auzite.
Totul devine o obişnuinţă,
o plăcere.
Ai ceva de spus
vocea ţi-e inutilă.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
Wow...ma surprinzi
superba...
mese basen.respect pt autor;)
O idee pura
Intr-un univers idilic.
Meditand asupra mine.
Intr-un colt negru cel mic.
Incercand sa se dezbine.
Precum vestea primaverii.
Cu o viata-nflacarata.
Retrezeste-se-ndrumarii.
Din linistea pusa vreodata.
Lumina cea alba-pura.
Pealocuri rau mereu.
Sunt pura idee rara.
El distruge!Nu e greu.
Intinzand se peste mine
Este noapte. O ador.
Stau si ma gandesc eu, bine!
Oare? pot s-o mai dobor.
Furia exclamand din mine.
-Lasa-ma sa evadez!
Nu-l voi lasa sa ma dimine.
-Fara frica. Ma creez.
Vorbe irosite-n vant.
Nu gresii vreodata.
E doar un fals legamant.
A supunerii indata.
Tot incerc sa il supun.
-Uite-n sus e plina luna!
Adio! Promisiune-n mine.
-Pierdut pentru totdeauna.
Renascut si iara pieri.
Sortit pentru-o vesnicie!
Venit din cele vechi carari.
De care nimeni, stie...
astept commuri dar serioase si dintr-un unghi critic
Trimiteți un comentariu